sâmbătă, 17 octombrie 2009

PROGRAM

PATRIARHIA ROMÂNĂ

ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

PROTOIERIA II CAPITALĂ

PAROHIA PARC PLUMBUITA

BUCUREŞTI

PROGRAMUL SLUJBELOR

BISERICA ESTE DESCHISĂ ZILNIC INTRE ORELE

7-19

MIERCURI - ORELE 17 – SLUJBA ACATISTULUI

VINERI – ORELE 17 – SFANTUL MASLU

SAMBATA – ORELE

8:30 – 11:00

- SLUJBA UTRENIEI,

- SFANTA LITURGHIE

- PARASTASE;

DUMINICA – ORELE

8:30 – 12:00

- SLUJBA UTRENIEI,

- SFANTA LITURGHIE

ÎN AJUNUL SĂRBĂTORILOR SE FACE VECERNIA LA ORELE 17

luni, 12 octombrie 2009

Contact

Ne puteti gasi la adresa:

Soseaua Colentina nr. 503 bis

Pe internet la email :
parohiaplumbuita@gmail.com - Adresa de email a Parohiei sau
soriniliecormos@yahoo.com - Preot Paroh Sorin-Ilie Cormos

TELEFON :
Pr. Cormos Sorin-Ilie : 0723150575
Diacon Onea Marian : 0742111064

IBAN : RO13RNCB0297020709490001
CIF : 18324352
De aici puteti descarca declaratia 230 pentru directionarea a 2% din impozit in favoarea bisericii.

duminică, 11 octombrie 2009

Album fotografii

Localizare

Aici este localizata biserica :

ADRESA: Soseaua Colentina nr.503 Bis , sector 2, Bucuresti



Vizualizaţi Biserica Parc Plumbuita pe o hartă mai mare



Istoric



La începutul celui de al III-lea mileniu, când mulţi dintre oameni aleargă spre neunde, căutând nimicul, perisabilul şi preluaţi de curenţi vrăjmaşi, eforturile şi zbaterile lor sunt lipsite adesea de roade spirituale, pe alocuri răsar locaşuri de rugăciune care ne spun că nu e totul pierdut şi că mâine urmaşii noştri vor putea lupta în continuare, ca să-şi salveze sufletele de la pierzanie.

Aşa, bunăoară, în partea de nord a Capitalei, pe locurile unde acum câteva secole au fost lupte sângeroase pentru apărarea fiinţei naţionale de năvălitorii care ne pofteau pâinea cea de toate zilele, se află în curs de edificare un Altar pentru Jertfa cea fără de sânge.

În marginea Parcului Plumbuita la întâlnirea dintre Şoseaua Colentina şi Str. Doamna Ghica, pe un loc mai înalt decât drumurile ce o străjuiesc se înalţă biserica Parc Plumbuita cu hramurile Sf. Ioan Botezătorul(7 Ianuarie) şi Sf. Împăraţi Constantin şi Elena(21 mai), al cărei ctitor este doamna Elena Budişteanu, soţia arhitectului Ion(Nelu) Budişteanu care a luat parte la importante restaurări istorice: Hanul lui Manuc, Curtea Veche, aripa Universităţii bombardată în al II-lea război mondial, Atheneul Român, ş.a.

Familia Budişteanu este una dintre vechile familii boiereşti pământene care are adânci rădăcini în istorie încă de pe vremea Voievodului Mihai Viteazul, care a avut căpitan de oaste pe „Pană ot Budeasa, în lupta de la Călugăreni.

În decursul vremii din acest neam au răsărit vlăstare vrednice care au facut cinste şi au slujit cu devotament ţara, lăsând în urmă fapte de vrednicie deosebită. Amintim doar pe:

- generalul Constantin Budişteanu, erou la Plevna, Ministru de Război, reformator al armatei, democratizator al corpului ofiţeresc;

- avocatul Radu Budişteanu, Ministru al Cultelor în perioada interbelică.

Despre generalul Constantin Budişteanu, ales preşedinte al Senatului, Nicolae Iorga la 29 decembrie 1911 scrie: “A prezidat Senatul cu liniştea unui om pe langă care patimile cele mai pernicioase şi apetiturile cele mai triviale trec fără să-l aprindă şi fără să-l murdărească”.

De-a lungul vremii, membrii acestei familii au ctitorit mai multe locaşuri sfinte dintre care amintim: Biserica Adormirea Maicii Domnului-Budeasa Argeş, la 1604; Biserica Sf.Vineri din Piteşti ş.a.

Doamna Elena Budişteanu, în perioada comunistă, a întocmit un dosar bine documentat cu fotografii color după pictura pictorului Tatarăscu şi după numeroase memorii depuse către autorităţile vremii a contribuit la izbânda tuturor celor care încercau salvarea de la demolare a Bisericii Sapienţei.

Arhitectul Ion Budişteanu şi soţia sa, doamna Elena, ca multe alte familii vechi româneşti, în perioada ateist-comunistă au avut de suferit nenumărate necazuri, confiscări, tracasări, marginalizări, pe care le-au învins şi depăşit numai cu ajutorul Bunului Dumnezeu.

Privind cu ochii minţii dincolo de hotarele timpului, arhitectul Ion Budişteanu, înainte de trecerea sa la cele veşnice(1983), a înţeles că sfârşitul comunismului din România este aproape şi a lăsat ca testament de suflet soţiei sale dorinţa de a înălţa o biserică, lucru devenit posibil în vremurile de acum, fapt care se doreşte a fi şi o reparaţie duhovnicească prisositoare faţă de suferinţele suportate.

După revoluţia din 1989, cu eforturi deosebite şi după îndelungi procese în justiţie, doamna Elena Budişteanu a primit o parte de moştenire, prin retrocedarea unei case naţionalizate, pe care a pus-o în vânzare şi cu fondurile obţinute a purces la împlinirea dorinţei soţului ei.

Punerea pietrei de temelie şi sfinţirea locului s-a făcut în primăvara anului 2003 pe acest teren pus la dispoziţie de Primăria Sectorului 2 şi cu sprijinul nemijlocit şi hotărâtor al domnului primar Neculai Onţanu.

Până în luna decembrie 2006 când a trecut la cele veşnice, doamna Elena Budişteanu, s-a reuşit ridicarea bisericii până la nivelul turlelor. După această dată lucrările au continuat cu sprijinul credincioşilor şi mai ales al Primăriei Sectorului 2, care prin bunăvoinţa domnului primar Neculai Onţanu şi-a înveşnicit numele înscriindu-se în Cartea Vieţii în calitate de ctitor al acestui Sfânt Locaş, lucrările desfaşurându-se sub directa supraveghere a preotului paroh Sorin-Ilie Cormoş ajutat de diaconul Marian Onea, slujitorii acestui sfânt locaş.

În prezent slujbele se oficiază în capela amenajată la subsolul bisericii urmând ca după terminarea lucrărilor serviciile liturgice să se celebreze în la parterul sfântului locaş.

Elemente de artă şi patrimoniu

Din punct de vedere arhitectonic, biserica are un stil aparte, având forma de navă cu doua turnuri pe naos şi pronaos prin care pătrunde bogat lumina în interior. Două abside lateral strânse şi o absidă mai largă la altar flancată de două abside mai mici pentru Proscomidiar şi Vesmântar, dau formă treflată construcţiei executate din zidărie de cărămidă cu elemente de rezistenţă de beton armat, bolţi, şarpantă şi învelitoare din ţiglă metalică.

Activităţi social filantropice

Parohia sprijină periodic familiile nevoiaşe de pe teritoriul ei, precum şi alte familii care participă la sfintele slujbe în biserică şi se află în dificultate.

Cu ocazia hramurilor şi la unele praznice împarăteşti de peste an, la zilele de pomenire ale ctitorilor Sfântului Locaş se organizează agape şi mese de pomenire la care iau parte şi mulţi nevoiaşi ai parohiei.

De asemenea la solicitarea organelor ierarhice superioare, se organizează colecte prin care contribuim la realizarea fondurilor necesare ajutorării unor bolnavi ce au nevoie de operaţii sau tratamente costisitoare sau pentru sprijinirea unor parohii aflate în situaţii grele, cum ar fi cele afectate de inundaţii sau alte calamităţi.

Avem în atenţie un număr mare de persoane de vârsta a-III-a rămase singure şi fără nici un sprijin, pe care voluntari din parohia noastră îi vizitează periodic, le duc anafură, apă sfinţită, stau de vorbă cu ei alungându-le singurătatea, îi ajută la procurarea alimentelor, a medicamentelor sau chiar la treburi gospodăreşti.